O zi de Decembrie – Josie Silver

Probabil cea mai isteata alegere in materie de lectura facuta de mine anul trecut!

Daca as fi apucat sa citesc cartea asta inainte sa realizez topul anual, ati fi fost surprinsi sa aflati ca se incadra acolo.

Am citit atat de multe pareri negative la adresa ei incat mi se pare crud, dar mai jos am sa va povestesc de ce si cum de a ajuns cartea asta sa fie atat de indragita de catre mine.

Totul a inceput in Martie 2019, cand am fost in Romania, intr-o seara eu si mama mea am poposit prin Diverta. Cu tot cu adaosurile lor tot cumpar carti de acolo pentru ca nu stiu multe locuri in Pitesti de unde poti cumpara carti cu poveste. Una e sa mergi la Auchan la sectiunea de carti si sa adaugi in cos cate una sau doua, alta e sa iti faci drum intr-o librarie si sa alegi o carte.

In ziua aia am ales “Te-am ales pe tine – Mia Sheridan” si “Barbatul care n-a mai sunat – Rosie Walsh”. Uitandu-ma atent printre zecile de carti asezate pe masa din centrul librariei, am gasit titlul asta si citind rapid descrierea de pe spate am simtit ca trebuie sa o iau, dar facand un calcul rapid, am inteles ca saream calul cam tare. Cand in sfarsit ma indreptam spre casa, mama mea s-a oferit sa imi plateasca una din ele, ea urmarindu-mi fiecare gest in timp ce ma chinuiam sa aleg corect, asa ca i-am zis ca mi-o poate lua pe aceasta pentru ca nu era pe lista mea shopping si mi-ar place sa ramana ca amintire.

Decembrie fiind, m-am apucat de alte carti de citit fara a mai realiza ca am o carte in biblioteca foarte festiva. Am dat peste ea cand am facut curatenie, insa nu am vrut sa o incep pana nu aveam sa o termin pe cea pe care o citeam la vremea respectiva. Zilele au trecut si s-a facut 17 Decembrie cand efectiv am luat decizia de a pune pe pauza ceea ce citeam pentru a o incepe pe aceasta.

Sunt tare mandra de alegere caci asa m-am procopsit cu o frumoasa poveste de dragoste pe care am devorat-o langa brad.

Acum ca am terminat cu povestea cartii, haideti sa trecem rapid in revista si o mica recenzie, ca mai pe urma sa va spun ce mi-a placut la ea si de ce sa o parcurgeti.

o-zi-de-decembrie1

Povestea are in prin plan doua fete a caror prietenie parca este desprinsa din basmele cu vin, spun asta pentru ca unde sunt ele, este prezent si un pahar de vin. Laurie si Sarah locuiesc impreuna intr-un mic apartament din Londra si ambele au acelasi scop, sa reuseasca sa aibe cariera la care viseaza, poate de asta sunt si atat de bune prietene in ciuda diferentelor de comportament, Laurie fiind mai calma, mai retrasa, iar Sarah, galagioasa si in centrul atentiei tot timpul.

Fac aceasta descriere pentru ca in carte o sa le vedem evolutia, cartea avand plotul intins pe 10 ani.

Intr-o seara de Craciun, cand Laurie era in drum spre casa dupa o zi mai putin satisfacatoare, din autobuz zareste un tanar ce se afla intr-una din statii. Absorbit de o carte fiind ii atrage atentia lui Laurie fara prea mare efort, calmul lui si felul in care ignora toata forfota din jur o poarta pe Laurie ca intr-un abis si nu isi mai poate lua ochii de la el. In scurta opriere a autobuzului, tanarul se simte privit asa ca isi ridica si el privirea, iar scurtul contact vizual o face pe Laurie sa se indragosteasca la prima vedere.

Timpul trece, iar Laurie il cauta si il tot cauta pe el, in toate cafenelele din Londra, ba chiar ii povesteste si bunei ei prietene despre el, pana intr-o zi cand el o gaseste pe ea.

Partea rea in treaba asta este ca Jack este iubitul cel nou a lui Sarah.

Nu cred ca am ce sa mai adaug, stiu doar ca nu este vreun triunghi amoros siropos de telenovelistic, ba din contra.

in-preajma-sarbatorilor3

Ce mi-a placut la cartea asta?

Tot.

Evolutia personajelor, le-am intalnit la 20 de ani si pana la 30 de ani, relatiile dintre ei au fost extrem de modificate din cauza acelui moment.

Magia sarbatorilor pe care autoarea a asternut-o pe fiecare pagina prin simplul fapt ca marea majoritate a actiunilor se petreceau iarna.

Este o carte care m-a prins, m-a purtat si mi-a dat speranta ca in lumea asta mai sunt si carti pe placul meu.

De ce o recomand?

Pentru ca aceasta carte are emotie, are amuzament, are iubire, are sinceritate, are peisaje, are magie, are tristete, are secrete, are tot.

Stiu ca nu mai este Decembrie dar tineti in minte acest titlu pentru ca iarna lui 2020 este mai aproape decat va asteptati.

in-preajma-sarbatorilor5semnatura-noua

top 3 – cele mai slabe carti pe care le-am intalnit in 2019

Incep articolul asta prin a spune la multi ani! Imi doresc pentru voi pace si liniste in suflet!

flori-mici

Topul asta este putin diferit fata de cel din 2018, asta pentru ca daca atunci am citit acele carti si nu mi-au placut, in 2019 am fost atat de atenta cu timpul meu incat am renuntat sa le mai termin.

Care este cartea ce mi-a displacut cel mai tare si motivele pentru care am renuntat pur si simplu sa le mai termin, am sa le scriu pe toate mai jos dar nu inainte de a va adresa o intrebare: pe voi ce carte v-a dus la disperare in 2019?

Locul 3

Barbatul care n-a mai sunat – Rosie Walsh

Am reusit sa parcurg 167 de pagini cu greu, cartea asta nu este pentru mine.

Plotul e simplu, o femeie pe nume Sarah, cunoaste un barbat pe nume Eddie, petrec sase zile de neuitat, el avea planificata o calatorie asa ca pleaca cu promisiunea ca atunci cand o sa ajunga la destinatie, o sa o sune pe ea. A sunat-o? Nu! De vina este si traducerea titlului, pentru original in limba engleza, cartea se numeste “Ghosted” cuvant care nu ne ofera un asa mare spoiler.

Nu ma pricep sa traduc mot-a-mot ceea ce inseamna, dar in esenta, vine de la substantivul “ghost” care inseamna fantoma.

GHOSTED: verb fiind, este un termen urban ce reprezinta acel moment cand te indragostesti de cineva iar acel cineva dispare fara nici o explicatie, nu te mai cauta si iti este imposibil sa iei legatura din nou cu el, iar familia si prietenii te cred nebun, obsedat de el…

Plotul continua cam trei sferturi din carte cu actiunile ei disparete de a-l gasi pe Eddie si partea ce m-a suparat pe mine cel mai tare, cat de enervanti au putut fi prietenii si familia.

Nimic romantic, pentru ca si cele sase zile petrecute au fost descrise atat de superficial incat nu m-a inspirat destul astfel incat sa vreau sa simt nevoia sa citesc mai rapid tot, astfel incat sa o ajut sa il gaseasca mai repede, sper ca are sens, caci in mintea mea este doar un val de hate ce s-ar putea varsa aici insa bunul meu simt imi spune ar fi doar o pierdere de vreme.

Am tras cu ochii la final sa vad ce se intampla, banal si deloc notabil… Nu o recomand!

barbatul-care-nu-a-mai-sunat

Locul 2

Arta visarii – Lucy Keating

Alta carte esuata. Nu stiu daca e din cauza traducerii, ca vad ca cei de la Editura Trei, in ultima perioada parca traduc continutul cartilor cu Google Transale si le dau doar asa sa scape de gura noastra, dar asta e o alta poveste despre care am sa scriu curand, caci am adunat ceva de spus.

Arta visarii, ooo Doamne… Coperta nota zece, descrierea de pe verso la fel, am dat banii pe ea, am deschis-o si am inceput sa citesc. OOO FUCK!

Cred ca pot sa marturisesc ca mi-a cam placut pana cand personajele au simtit nevoia sa afle pe cont propriu adevarul adevarat (daca imi permiteti) si intr-un moment de disperare intra prin efractie in cabinetul doctorului care facea “experimente cu vise” pe ei… hai ca am descris-o!

Sunt sigura ca multi dintre voi care ati citit-o, sunteti poate mult mai incantati de ea decat mine, dar probabil ca nu am inceput-o la momentul potrivit, cine stie.

Am sa ii mai dau o sansa? Nu! Am doar o viata!

arta-visarii

Locul 1

Unde ai disparut, Bernadette? – Maria Semple

Raspuns: ca magarul in ceata!

Am cumparat-o pentru coperta si pentru ca abia terminasem “Fata din tren”, ma tenta genul si apoi am dat peste asta, clar nu imi mai trebuie acest gen o perioada.

Inchipuiti-va ca aceasta carte a avut si o ecranizare, cu acelasi titlu iar nota de pe IMDB este de 6.5 din 10.

Pentru inceput, cel mai tare mi-a displacut faptul ca doamna Bernadette era atat de superficiala ca femeie, ca mama si sotie, incat avea nevoie de o secretara sa o ajute cu tot, si cu asta cred ca inchei aceasta scurta descriere. Nu am terminat-o, nu stiu unde este Bernadette, nu vreau sa aflu, caci sunt sigura ca familiei ii este mult mai bine fara ea.

unde-ai-disparut-bernadette

semnatura-noua

in preajma sarbatorilor

Pot sa spun ca am avut concediu, dupa cateva zile groaznice la job, de doua sptamani am stat acasa dar ca orice roman in preajma sarbatorilor, nu am putut sta potolita, asa ca m-am apucat de curatenia generala specifica fiecarui sezon si mai ales, de ornatul apartamentului.

De regula in fiecare sezon imi place sa fac o mare curatenie generala ce consta adesea in improspatarea asternuturilor, a pledurilor, perdelelor si covoarelor dar si lucruri mai minutioase ca organizarea dulapurilor si a sertarelor si stergerea fiecarei suprafete posibile.

Nimic nu se compara cu momentul ala cand dupa o asemenea perioada solicitanta, trag o gura de aer si realizez ca singurul lucru ce mai trebuie facut, este sa ma ocup de mine.

Iubesc sa-mi ornez apartamentul in functie de sezon, am mai scris cateva articole si le-am dosat pe toate in categoria “Decor”, categorie care banuiesc ca nu va este straina.

Anul asta a fost altceva!

Cand a inceput febra cu decoratiunile de Craciun, cam prin Noiembrie, caci asa este la danezi, am luat-o si eu razna. Anul trecut ne faceam planuri, cum ca ar fi o idee sa cumparam un brad natural, dar deh, cu toata febra asta, stiam ca nu o sa tina pana la Craciun asa ca tot la cel artificial am apelat.

Daca tot pe cel din plastic urma sa il impodobim, am decis ca macar noile decoratiuni sa fie altceva. Imi doream sa mai schimb privelistea, sa fac un brad alb, asa ca odata cu decizia asta, a inceput si haosul. Punand deoparte toate decoratiunile albe dar si cele argintii, am constatat ca nu stau prea bine. Inceputul lunii Decembrie ma gasea dupa decoratiuni, cautand ACELE decoratiuni care sa ma transpuna in lumea aia de basm.

Impinsa de la spate de constientizarea cantitatii de plastic din viata noastra, am ales sa cumpar doar decoratiuni din sticla si ceramica, spunand NU celor din plastic dar totusi, pastrandu-le pe cele vechi. Sunt mandra de cat de mult m-am putut educa anul asta in privinta asta, chiar vreau sa va vorbesc despre asta si o sa o fac la inceput de 2020, ca un inceput fresh plin de intelepciune.

Am inceput prin a-mi stabili un buget, dupa care m-am axat pe tot ce pot crea ieftin, handmade, apoi mersul prin magazinele second-hand si abia la final, din banii ramasi, sa achizitionez cele mai frumoase decoratiuni.

Acum, cand ma uit in spate la perioada aia in care vanam, nu ma recunosc, parca eram posedata, parca viata mea depinde de gasirea celor mai frumoase ornamente. Daca acum vi se pare ca vorbesc in mod obsesiv despre asta, ganditi-va numai ce era atunci, da… stiu, haos.

Cateva dintre cele mai frumoase, sunt conurile astea de brad ornate cu fundite, varianta adaptata a celor din ACEST articol, cerbii astia din material ceramic si pasarile.

in-preajma-sarbatorilor10in-preajma-sarbatorilor2in-preajma-sarbatorilor9

Prin casa nu am facut multe schimbari, dupa multi ani in care m-am straduit sa incapt tot ce imi doresc in 54 m2 si fiecare sa aibe propriul loc bine definit, acum e cam greu sa mai fac schimbari majore mai ales cand vad ca totul functioneaza atat de bine. Cateva casute din ceramica pe masuta de cafea, o lumanare cu aroma de padure de conifere aprinsa, o instalatie agatata in perdeaua de la dormitor si o girlanda cu felii de portocale uscate adaugata pe peretele din bucatarie, despre care am vorbit AICI, toate menite sa dea un aer festiv.

in-preajma-sarbatorilor12in-preajma-sarbatorilor8in-preajma-sarbatorilor11in-preajma-sarbatorilor6in-preajma-sarbatorilor-1in-preajma-sarbatorilor4

 Chiar daca nu am reusit sa ornez casa pe 6 Decembrie asa cum imi e datina de cativa ani, tot am reusit sa am parte de cateva zile bune din concediu doar pentru relaxare si odihna, asa sunt eu, am zisle cand lucrez pana simt ca lesin si alte zile cand lenevesc de parca sunt platita sa o fac…

Ultima saptamana mi-am petrecut-o citind, am descoperit o carte buna cand am fost in Martie acasa si nu m-am putut apropia de ea pana acum pentru ca este potrivita pentru acest sezon: “O zi de decembrie” de Josie Silver, carte ce mi-a daramat putin topul dar ce sa-i faci, asta e viata.

in-preajma-sarbatorilor3in-preajma-sarbatorilor5

Cam acestea sunt pregatirile mele, in materie de decor pentru anul acesta. Sunt curioasa sa vad, voi ce ati facut special anul acesta in comparatie cu anii trecuti, asa ca va invit in sectiunea de comentarii mai jos sa imi spuneti.

Sarbatori fericite va doresc si cat mai multa liniste!

Cu drag,

semnatura-noua