restaurarea unei oglinzi cu rama vintage

Nu stiu cat de tare o sa va ajute pe voi acest articol, tinand cont ca nu sunt o profestionista si ca nu am utilizat materiale specifice acestei activitati, dar sper ca macar relaxant si satisfacator sa vi sa para.

Totul a pornit de la cateva pinuri pe Pinterest unde plantele cu frunze luxuriante faceau extrem de bine echipa cu obiecte de culoare aurie, fotografii inramate, oglinzi, suporturi de lumanari sau cutii, insa toate acestea cu un iz vintage.

Iubesc plantele, nu mai cred ca va este straina aceasta notiune despre mine, mai ales ca acum ne indreptam spre anotimpuri mai calduroase si luminoase, ma gandesc serios sa imi umplu casa cu fel de fel de ghivece cu plante, fie ele cat mai inflorite sau cat mai verzi.

Dupa ce am renovat, in dormitor nu am mai adaugat nimic pe pereti si nici nu mai am de gand, mai ales ca este iarna si lumina este foarte saraca, m-am bucurat nespus de minimalism dar cateodata ma apuca cate un dor nebun…

Am inceput sa imi doresc foarte tare o oglinda masiva insa mereu ma lovesc de o singura problema, unde sa o agat ?! asa ca mi-am propus sa gasesc ceva mult mai mic insa pretentiile au crescut, ajungand sa imi doresc ceva vintage, o oglinda cu rama vintage.

Cu planul in minte, a somat-o pe Dana si am plecat la vanatoare.

Stiam ca acest gen de oglinzi trebuie sa le caut in magazine second-hand sau magazine de antichitati si dupa o cercetare amanuntita, am reusit sa gasesc cateva magazine.

Ajunsa la primele destinatii, am gasit o multime de comori, materiale (achiziti nepropuse), suporti de lumanari dar si alte mici decoratiuni, nici urma de oglinzi.

Ziua a trecut rapid, aproape ca renuntasem mai ales ca intrasem intr-un magazin cu antichitati si am gasit preturi extreme la unele din vechituri.

restaurarea-unei-oglinzi-cu-rama-vintage14

In ultimul magazin in care am intrat, asta asa ca un facut, am gasit un suport de lumanare perfect, un aer vintage ce m-a dus cu gandul la domnitele din istorie care se plimbau la ceas de seara prin castele folosind un suport de lumanare care are forma unei mici cesti cu o farfurie atasata. Tot rascolind si rascolind, am uitat de suport atunci cand am gasit excat ceea ce cautam si mai ales, la un asemenea pret.

Probabil ca am gasit cele mai frumoase oglinzi cu rame vintage, stiu sigura ca sunt vintage-uri pentru ca se observa anii trecuti peste ele, cum au detaliile incarcate cu praf si usor desprinse pe alocuri, nimic nereparabil atunci cand ai putin habar si dibacie.

Una este dreptunghiulara, cu o rama groasa si foarte incarcata iar cealalta este ovala, extrem de girly si cu niste detalii impresionante in partea de sus insa gold-ul vopsit, destul de sters.

M-am indragostit!

restaurarea unei oglinzi cu rama vintage12restaurarea unei oglinzi cu rama vintage11

Cand i le-am aratat Danei, a aprobat, imi venea sa sar in sus de bucurie asa ca sa pot face asta, am mers sa le platesc, sa fiu sigura ca sunt ale mele.

Ajunsa acasa, am inceput sa le curat, probabil ca au stat in ceva depozit, caci erau pline de praf, apoi am constatat neregulile.

restaurarea unei oglinzi cu rama vintage10restaurarea unei oglinzi cu rama vintage9

A doua zi, am inceput sa imi fac planul, cum sa le reconditionez astfel incat sa nu le distrug unicitatea asa ca am decis ca pe cea dreptunghiulara sa o las exact asa cum este si pe cea ovala sa o reconditionez in intregime.

Problema mea unica pe parcursul acestui proces a fost ca nu aveam nici o idee despre cum se face. Nu am cautat tutoriale, nu m-am documentat, am incercat sa fac tot exact asa cum am considerat eu ca este mai bine.

Am inceput prin a desprinde oglinda de rama si am asezat-o intr-un loc protejat. Rama obtinuta am inceput sa o smirgheluiesc cu niste hartie abraziva pana ce toate bulele de vopsea veche si juliturile au fost netezite. Rama are niste detalii aplicate sub forma de bilute de jur imprejur, materialul din care au fost realizate a cedat din cauza timpului, lasand niste gauri la iveala. Pentru ca am avut nevoie de o noapte ca sa imi inchipui cum as putea reconditiona acele bule, am decis ca m-as putea folosi de oja, in fond, nu conta ce culoare le faceam, oricum intreaga rama urma sa fie vopsita. Am inceput sa le aplic luand mai multa oja pe pensula si lasand picaturi in spatiile necesare. Pentru ca m-a luat valul si ca mi-am dorit ca acest proiect sa iasa perfect, am decis sa le fac pe toate.

restaurarea unei oglinzi cu rama vintage8restaurarea unei oglinzi cu rama vintage7restaurarea unei oglinzi cu rama vintage6

Dupa ce am lasat sa se usuce acele mici picaturi, am intins o protectie pe podeaua din balcon si am asezat rama pe doua caserole, ceva astfel incat sa ridice rama de la sol pentru a putea fi vopsita.

Aveam un tub de vopsea spray asa ca fara nici o frica, am inceput sa vopsesc intreaga rama, dupa o jumatate de ora, am mers sa o inspectez asa ca am decis ca inca un strat, nu ar strica, zis si facut.

restaurarea unei oglinzi cu rama vintage5restaurarea unei oglinzi cu rama vintage4

Asezand rama pe langa cea dreptunghiulara, am stiu de indata ca nu am cum sa le mai asez una langa cealalta, diferentele de culoare erau mult prea mari. Stiam ca aveam un acrylic gold asa ca am mers sa ii verific consistenta, perfecta pentru vopsit, am sacrificat rapid o pensula si am inceput sa o vopsesc in cateva straturi.

restaurarea unei oglinzi cu rama vintage3

Am fost extrem de multumita cand am vazut ca daca le asez una langa cealalta, nu se observa nici o schimbare si mai ales, ca vopsitul a iesit atat de bine incat intreaga rama arata ca noua.

Sunt convinsa ca i-am distrus autenticitatea insa stiu ca este unica, proaspat reconditionata atarnata in dormitor si ea pe perete, acum ca am doua si o casa mult prea mica, nu am habar unde si cum sa le asez.

restaurarea-unei-oglinzi-cu-rama-vintage13.jpgrestaurarea unei oglinzi cu rama vintage2

Scopul acestui articol este pentru relaxare insa, in aceasi mare masura are si scopul de a va indruma sa riscati, oricat de mare ar fi pretul, riscati, fara risc nu o sa castigam nimic in viata, nici macar o urma de satisfacere.

semnatura-noua

fusta in pliuri

Anul asta, cu siguranta ca va fi plin de proiecte de croitorie, sunt intr-un moment al vietii incat activitatea asta este singura care ma relaxeaza si pasioneaza.

Pentru ca deja ati vazut din titlu, astazi vorbesc despre cum se realizeaza o fusta in pliuri si mai ales, ce formule matematice am folosit pentru a o aduce la forma asta. Sunt extrem de surprinsa sa vad ca in blogosfera nu exista tutoriale scrise asa ca, incerc pe cat de mult pot, sa explic procesul de coasere.

Materialul ales este unul de stofa ideal pentru iarna, nu zic ca o fusta scurta ar tine de cald insa sub nici o forma, stofa asta nu poate fi purtata primavara sau vara.

Am avut o bucata de 250 x 200 de cm. din care am tocat si tot tocat pentru ca fiind prima data cand am realizat, am preferat sa las surplus peste tot pana am invatat cum se face.

fusta-in-pliuri21

Proiectul in sine nu este chiar atat de intimidant, insa nu imi cunosteam masurile si probabil ca va mai amintiti cat de greu imi vine sa ma apuc sa cos ceva nou folosind primul tipar.

Fusta asta o puteti face si voi, inlocuind masurile mele cu ale voastre insa sa urmariti acelasi fir pentru a nu va pierde in ele. O sa incerc sa revin cu un sablon astfel incat sa va fie mai usor sa aplicati masurile voastre.

Primul pas pentru a realiza fusta este sa ne cream un tipar, asta insemnand ca am luat o foaie de hartie si un creion si am inceput sa fac micile calcule pentru a afla exact ce trebuie sa trasam mai tarziu pe material.

Pasul doi este reprezentat de masurarea taliei, in cazul meu 78 de cm. Acesta este cel mai important pas, caci de la el pleaca toate calculele in ceea ce priveste perfectiunea fustei.

Pentru a afla dimensiunea unui pliu, mai intai trebuie sa decidem cat de bogata sa fie fusta, eu am afles 14 pliuri (7 in partea din fata a fustei si 7 in spate), apoi am impartit dimensiunea taliei, adica 78 de cm. la 14 si am obtinut 5.5 cm., tineti minte aceasta dimensiune caci vom reveni asupra ei mai tarziu.

Pentru a afla cat material avem nevoie, am inmultit dimensiunea taliei, adica 78 cu 3 si am obtinut 234 de cm. Celor 234 de cm. ii mai adaugam cate 3 cm. la fiecare capat pentru a coase fermoarul, deci 250 de cm.

Lungimea fustei in cazul meu, are 45 de cm. plus cei 4 cm. adaugati de catre bracinar, dar o sa revenim asupra lui mai tarziu. Pentru lungimea fustei, pe langa cei 45 de centimetri, mai adaugam 1 cm. care vine prins in bracinar, si inca 3 cm. pentru tiv, asta pentru ca am vrut un tiv inalt.

Dupa aceste lungi dezbateri, am aflat ca avem nevoie de o bucata de material lunga de 250 de cm. si lata de 49 de cm.

Pentru bracinar, luam lungimea taliei si ii mai adaugam inca 3 cm. la fiecare capat pentru a coase fermoarul, in cazul meu am adunat 78+3+3=84 cm. Latimea bracinarului o decidem in functie de cat de inalt vrem sa arate cusut pe fusta, eu am optat pentru un bracinar inalt de 4 cm. lucru care m-a dus la urmatoarele calcule: 4 cm. partea din fata, 4 cea din spate, 1 cm. pentru partea din fata care sa fie cusut in interior, 1 cm. pentru cea din spate care sa fie cusut in interior: 1+4+4+1=10 cm. In concluzie, avem nevoie de o bucata de 84 x 10 cm.

Acum ca am aflat lungimile materialelor necesare, ne apucam de fusta propriu-zisa. Intindem bucata cea mare pe o masa, sau pe podea astfel incat sa putem nota cu atentie toate numerele necesare. Incepem de la stanga la dreapta si lasam 3 cm. spatiul unde fermuarul va fi cusut, apoi marcam perpendicular pe lungimea materialului, cu o creta sau un marker. Mai tineti minte cand am spus ca o sa revenim asupra celor 5.5. cm.(?) pe acestia ii impartim la 2 si ne da 2.75 cm.

Dupa ce am marcat cei 3 cm. pe material incepand din stanga, acum din 2.75 cm. in 2.75 cm. facem cate o linie cu markerul sau creta pe material, pentru ca mai tarziu sa formam pliurile, notam cu atentie toate aceste marcaje pana la finalul materialului.

fusta in pliuri 33.jpg

Acum ca luam o pauza, sper sa nu renuntati, sunteti pe cale sa creati cea mai frumoasa fusta iar daca aveti intrebari, nu ezitati sa imi scrieti, eu planuiesc sa ma apuc de o a doua, asta este perfecta pentru iarna insa tanjesc dupa una pentru primavara, dar sa revenim. Promit sa invat mai multe legat de acest model si sa vin cu ceva calcule mai generale, astfel incat sa nu mai fie nevoie sa dau exemplu dimensiunile mele.

flori-mici

Un alt calcul util, este pentru a afla cate marcaje ar trebui sa avem, asa ca stim ca avem 14 pliuri, iar pe un pliu intra 2.75 cm. de 6 ori. asa ca o sa calculam 14×6=84 de marcaje.

Ca sa incep sa le formez, adica sa le prind in bolduri, am lasat cei 3 cm. apoi inca 2 spatii de 2.75 cm. si am notat cu creta oblic 2 spatii asa cum am facut si eu mai jos. Am lasat 4 spatii libere dupa care am trasat cu creta linii oblice pe inca 2 spatii si am continuat pana ce tot materialul a fost marcat.

fusta-in-pliuri23

Toate spatiile trasate cu linii oblice, vor reprezenta pliurile din fata fustei, asa ca asigurati-va ca nu ati pus materialul pe dos sau ca este patat sau rupt. Apoi luati o parte de 2.75 de cm din partea stanga a unui pliu trasat cu linii oblice si duceti-l pana in marginea unde cei 3 cm. se termina, ca la un evantai, ideea e ca la final, partea din fata a fustei trebuie sa fie formata doar din linii oblice, sper ca imaginile de mai jos sa va faca sa intelegeti.

fusta-in-pliuri22fusta-in-pliuri-31fusta-in-pliuri4

Dupa ce le-ati prins in bolduri ar fi util sa coaseti toata acea structura pentru ca sa fie mai usor sa prindeti bracinarul.

fusta-in-pliuri3fusta-in-pliuri10fusta-in-pliuri11

Bracinarul, l-am pus pe masa de calcact si am inceput sa calc indoind din margine cam 1 cm. ca si referinta pe unde ar trebui sa il cos, apoi am mai indoit inca 4 cm. si am calcat iar in final am mai indoit inca 1 cm. Totul ar trebui sa arate ca o panglica lunga de 84 de cm. si lata de 4 cm., capetele de cate 1 cm. fiind pitite in interior.

Nu stiu cum altii cos bracinarele insa eu incep mereu cu partea din spate, partea din fata sa fie mereu ultima pe care o cos. Prind pe partea din spate a fustei, partea din fata a bracinarului astfel incat dupa ce il cos, cand il ridic pentru a imbraca si partea din fata, sa fie indoit perfect asa cum l-am calcat, apoi cos lasand 1 mm. din margine.

fusta-in-pliuri24

Am optat pentru un fermoar ascuns pe care l-am cusut folosind acel piciorus special al masinii de cusut.

fusta-in-pliuri9fusta-in-pliuri8

Pentru tiv, am notat cu o creta o linie de jur imprejur lasand 3 cm., apoi am indoit si am calcat cu fierul de calcat fiind mai usor sa cos, avand acea referinta. Inainte de a coase tivul, am avut grija sa surfilez toate marginile ce raman la vedere apoi am cusut si tivul iar fusta este gata.

fusta-in-pliuri7fusta-in-pliuri6fusta-in-pliuri2fusta-in-pliuri1

semnatura-noua

un imprimeu neobisnuit

Va mai amintiti de cate ori m-am plans ca nu stiu magazine fizice care sa vanda materiale la metru aici in Dk.? Nici eu!

Prin Noiembrie, anul trecut, plimbarile mele prin mall-uri m-au adus in fata unui magazin numit Stoff 2000 si dupa o privire aruncata mai amanuntit, am inteles ca este exact ce cautam, insa partea mai ciudata este ca magazinul a fost acolo dintotdeauna.

Nu stiu cum sa va descriu cat de fericita am fost sa intru acolo si sa vad ca imi si permit sa cumpar (ma asteptam sa aibe aia niste scoruri, sa ma dea peste cap…).

Intrata acolo, am inteles care era de fapt marea mea dilema, oare ce sa imi aleg, din sutele de tipuri de materiale. Am mers pe ceva clasic, extrem de clasic, asta dupa o jumatate de ora de plimbat printre sulurile de materiale intinse pe mese, am ales un material de bumbac, batos, cu un imprimeu destul de neobisnuit, insa destul de obisnuit pentru mine, un imprimeu cu cai alergand.

Am stiu de indata ce am sa cos din el, am realizat din nou bluza aceea alba, extrem de feminina cu volanas in talie. Nu pentru ca nu am stiut ce sa cos din el sau de teama, ci pentru ca ala a fost primul gand cand l-am vazut, nu am reusit sa imi imaginez altceva realizat din el.

Procesul de realizare a bluzei a fost identic cu cel despre care am vorbit AICI, dar mai jos, tot am sa va adaug cateva poze de pe parcursul actului de creatie.

bluza-cu-cai-2bluza cu cai 4bluza cu cai 5bluza cu cai 3bluza-cu-cai-1bluza cu cai 6

De purtat? Bineinteles ca am purtat-o de am innebunit, acum pe iarna mai ales, oricat de frig ar fi afara, cu o geaca groasa pe deasupra sau un cardigan, devine extrem de confortabila si mai ales materialul, bumbacul ala catifelat pe piele, abia astept vara, caci cu siguranta am sa o port si atunci mai ales cat de lejera este.

bluza-cu-cai-003bluza-cu-cai-001bluza-cu-cai-002

semnatura-noua