Mi-am amintit de recenzia promisa la cartea “Pierduti in paradis” – Sandra Brown si vreau sa va scriu cateva cuvinte despre ea.

Am o biblioteca digitala formata din peste 150 de romane romantice, investesc in ea de fiecare data cu placere pentru ca este nemuritoare iar scriitori pe care ii caut, sunt in general axati pe calitate nu cantitate de evenimente.

Sandra Brown nu cred ca mai are nevoie de prezentare, sunt convinsa ca aproape orice femeie a citit macar odata o carte de-a ei. Stilul sau inconfundabil de a pastra cartile vii se datoreaza faptului ca subliniaza strict dragostea dintre doua personaje facand ca imprejurimile sa fie adaptate de la un an la altul si aici ma refer la decoruri, obiecte inconjuratoare si personaje. Imi plac foarte mult cartile scrise de ea pentru ca sunt consistente, dar avem libertate deplina sa ne imaginam totul dupa bunul plac.

Personajele difera de la o carte la alta iar stilul la fel, nu exista confuzie atunci cand citesti doua carti la rand scrise de catre ea desi in prim plan este o noua poveste de dragoste, gasirea a doua suflete pereche si unirea lor intr-o singura entitate.

Caren Blakemore
…proaspat divortata, primeste un condediu fara plata din partea sefului ei din cauza unor esecuri constante.

Derek Allen
…arab bogat care incearca sa fuga de presa pentru a evita un scandal.

Petrecandu-si vacantele in Jamaica se cunosc si ajung sa imparta mai mult decat o plaja sub soare si o cina. Toata legatura pasionala care s-a legat in saptamana din Jamaica s-a dovedit a fi doar pe jumatate pentru ca ajunsa acasa, Caren ajunge sa fie retinuta de catre politie, romanul capata o alta forma iar relatia dintre cei doi evolueaza altfel.