O postare din seria Jurnal:
25-12-2015, ora 10:00

Deschid ochii putin cate putin si incerc sa realizez unde sunt si ce zi este, aprind telefonul si vad ca e ziua de Craciun, aud ceva zgomote in bucatarie si ajung la concluzia ca am dormit destul. Las un mesaj prietenului si ma ridic din pat, iau un hanorac peste pijamale si papucii de casa, nu ma indrept spre brad ca sa verific cadourile ci merg catre bucatarie, cadoul meu este faptul ca am ajuns acasa cu bine si ca ei sunt foarte fericiti din cauza asta asa ca in clipa aia, o cana de cafea facuta acasa si 3 linguri de frisca era un alt cadou.

Ii salut de dimineata iar ei incep sa faca glume pe seama fetei mele adormite, ii las… in fond, sunt parintii mei. Ma intreaba daca Diana s-a trezit si le spun ca atunci se intorcea pe partea cealalta, mami isi propune sa se duca sa o trezeasca… nu ii iau apararea surorii, doar odata e Craciunul pe an.

Plec din bucatarie spre baie pentru ca e foarte frig si vreau sa ma schimb mai repede de pijamalele care ma trag inapoi spre pat.

Craciunul in familia noastra e atunci cand ne intalnim toti la bunici si stam de vorba despre anul care se incheie, cu masa aranjata de sarbatoare cu bucate traditionale la un pahar de vorba buna.

Ma imbrac cu puloverul cumparat in ajun de la H&M (pe care l-am cumparat in sesiunea de shopping cu parintii, care a fost mult mai distractiva decat ma asteptam si pe care mi-as dorii sa o repet) si o fustita, vremea de afara tipic primavaratica nu cred ca ma va impiedica sa port ceva subtire, doar sunt peste 15 grade.

img_3928
img_3932
img_3936
img_3811

Darurile Mosului sunt insemnate, niciodata nu am fost copii mofturosi, ne-am bucurat de fiecare data de ce am primit iar anul acesta, ne-am considerat mari asa ca nu am primit ceva anume sub brad. Am considerat cadou de la Mosul, tot ce mi-am cumparat in preajma acestei zile si a fost mai mult decat satisfacator.

Ajunsi la bunici, am fost intampinati de mamaia care ne-a pregatit masa exact asa cum o face de ani de zile la cate o sarbatoare, cu farfurie si tacam pentru toata lumea. Am ajuns primii si ne-am bucurat pentru ca am putut sa ne salutam usor, in tihna si pe rand… a fost o surpriza si pentru ei iar acest moment fiind primul in care ne revedem.

img_3954
img_3951

O zi de sarbatoare pentru toti, am facut schimb de mici cadouri si am stat afara la soare, m-am bucurat extrem sa ii vad pe toti la fel de sanatosi, in ciuda unui alt an trecut, sa le vad aceleasi fete si la fel de voiosi, la fel de zambitori.

Anca GV

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: