Jurnalul unui Adam – Bogdan Marcu (volumul 2 partea 1)

M-am bucurat sa am sansa sa parcurg cartea asta, eram tare curioasa de evolutia lui Adam, dar cred ca cea mai curioasa am fost sa vad evolutia autorului.

Nu am cumparat cartea asta la timpul lansarii pentru ca stiam ca o sa mai dureze ceva pana o sa apara si cealalta continuare, si chiar nu voiam sa trec din nou printr-o asteptare chinuitoare. Nu pot sa spun ca m-am dat in vant dupa primul volum insa Adam este un personaj usor de iubit si din cand in cand ma trezeam gandindu-ma la el, fapt care mereu ma punea pe cautari, o data, ceva, macar o descriere a ceea ce o sa urmeze.

Un singur indiciu am avut, ca in volumul doi o sa fie un “asshole”, nu eu am spus-o, ci autorul.

jurnalul-unui-adam-4

Spuneam la inceput ca imi doresc sa observ si evolutia autorului, in primul volum, pentru ca a fost si primul scris, s-au simtit emotiile, am simtit ca autorul a fost reticent in limbaj, parca l-a facut pe Adam sa para un sfant, foarte atent la vulgaritati de parca nu era baiat, de parca expresia “pula mea”, ii era interzisa.

Dar haideti sa va spun ce am descoperit in volumul doi si care sunt micile mele critici.

In volumul doi partea intai il regasim pe Adam, intr-o versiune mai evoluata, se muta in Bucuresti, student la Facultatea de Litere si are un vis maret, sa devina un scriitor cunoscut.

Singurul prieten al lui din Bucuresti este Andrei, un tanar cu doi ani mai mare decat el insa cu o perceptie despre “viata” ceva mai copilaroasa decat cea a lui Adam. Mi se pare o idee buna ca autorul ne-a facut cunostinta cu inca un personaj similar, asa putem sa comparam si sa punem in balanta actiunile si deciziile lui Adam, fara al judeca prea aspru.

Prima seara in Bucuresti si inceputul tuturor problemelor.

Adam a evoluat, nu mai este pustiul ala pe care il stiam din liceu, care gresea si tot ce isi dorea era sa experimenteze cat mai mult cu cat mai multe. Ma bucur sa vad ca gandirea lui s-a schimbat insa tot imi vine sa disper cand vad ce decizii ia. Oare chiar atat de “rasuciti” sunt barbatii? Pe bune? Nu e de mirare ca noi, ca si femei trecem printre atatea alaturi de ei.

Iese in oras in centrul vechi alaturi de prietenul sau Andrei si inca doua fete, Alexandra si Iulia, inainte sa ma intrebati de ce am pus atat de tare accentul pe numele lor (nu ca pentru ei ar conta), va spun ca Alexandra este aceasi fata cu care Adam a inselat-o pe Andrada in primul volum.

Ciudat este ca in seara respectiva, el nu pleaca cu Alexandra, ci cu Iulia, o conexiune se leaga si cei doi ajung sa cutreiere strazile Bucurestiului pana tarziu in noapte. Nu ajung sa formeze un cuplu imediat, iar asta o sa o descoperiti daca cititi, cert este ca mai tarziu atractia dintre ei se consuma extrem de erotic intr-o rutina placuta.

Off Adam…

Timpul trece, mintea lui Adam este cutreierata de fel de fel de ganduri, iar notitele lui din jurnal sunt personale insa m-am simtit privilegiata sa i le parcurg mai ales ca erau ferite chiar si de ochii prietenei lui.

Nevoia lui de a se descarca prin scris, putea foarte usor sa cladeasca prin caramida cu caramida, o relatie superba alaturi de Iulia, ar fi ajutat-o si pe ea sa inteleaga ce el simte iar confuziile si lipsa de comunicare sincera nu ar fi dus la un asemenea final. Aici tot voi o sa trebuiasca sa descoperiti, nu am sa va spun.

jurnalul-unui-adam-5

Ce mi-a placut la cartea asta?!

Evolutia lui Adam, chiar se vede, se simte, in gandire mai ales, pacat ca faptele sunt de-a-ndoaselea. Ahh, am asa o satisfactie cand si-o ia, Doamne cat ma bucur, am impresia ca doar asa ajung cate unii sa se maturizeze.

Limbajul! Ma credeti ca mi-au placut vulgaritatile din cartea asta? Parca mi-ar fi placut si mai multe, sunt baieti, dar ce oti vrea sa vorbeasca, bineinteles ca expresia “pula mea” pentru ei reprezinta un multitool, o folosesc cand sunt fericiti, cand sunt mahniti, cand e de bine sau rau, mereu.

O chestie mi-a ramas in cap, pacat ca nu am avut cu ce sa notez pagina, spunea Adam intr-una din filozofiile lui despre femei ca ele trebuie sa fie feminine, iar vulgaritatile nu sunt pentru ele, ha ha, m-ai prins… si m-am simtit.

Dar nu in ultimul rand, evolutia autorului, stiu ca tot pun accent pe asta dar credeti-ma, chiar am asteptari mari. Ma gandesc ca povestea lui Adam nu trebuie sa se opreasca asa ca:

Draga Autorule,

Te rog din suflet, nu te opri, gandeste-te la bietul Adam, trebuie sa il vad ajuns bine, parca nu pot sa nu ma gandesc la el, daca are cine sa il imbratiseze dupa o zi proasta, daca are cine sa ii sopteasca un “te iubesc” sincer, cu ochi inlacrimati de atata iubire, sti si tu, momentul ala cand iubesti pe cineva atat de rau incat simti ca o sa explodezi daca nu ii spui, si, si atunci simti ca banalele cuvinte nu sunt de ajuns pentru ceea ce simti.

Draga autorule, vreau sa vad un Adam si mai matur, inca nu stiu ce s-a intamplat in volumul doi partea a doua, dar te rog, te implor sa scrii despre el, despre urmasii lui si despre viata lui, despre jobul lui, despre tot.

Multumesc!

jurnalul-unui-adam-1

Ce nu mi-a placut!

Ca inca o incadrez in categoria lecturi usoare, mi-a fost de ajuns o fereastra de doua ore, de doua ori si am terminat-o. Nu pot sa zic ca m-a prins, am avut ceva timp si nimic mai bun de facut, asa am reusit sa o termin.

Stau si ma gandesc daca barbatii sunt chiar atat de superficiali cand vine vorba de dragoste, dar ma rog, nu prea pot sa va dau detalii, ar insemna sa fiu spoiler si nu vreau…

Totusi paragrafele alea considerate sfaturi, ma ucid, nu isi au locul intr-o asemenea conjunctura, alea ar trebui sa ramana pe blog.

Dialogurile simple. Au fost momente cand conversatiile personajele nu emanau nici o emotie, chiar imi doream sa sufar pentru ele, sa fiu impresionata, sa fie o scanteie ceva… nu prea stiu cum sa explic.

Sfaturile despre cum femeile trebuiesc iubite. Asta a fost filmul autorului, nu ar trebui sa ma bag si la fel de bine, asta e si gandirea lui Adam, ca ma apuca toti nervii cand vad cate cunostinte are insa nu aplica nimic din ce sustine.

In incheiere, sa nu aveti impresia ca aceasta carte m-a impresionat profund, pentru mine este o carte de 2.5, am dat 3 stelute pe Goodreads doar sa pot face o diferenta intre prima si a doua. Astept sa vad ce se va intampla in urmatoarea, saptamana asta am din nou cateva ferestre asa ca o sa trec rapid prin ea.

Merita citita?!

Doar daca ati parcurs-o pe prima si vreti sa nu lasati treaba neterminata, ori daca sunteti curiosi de evolutiile celor doi. Personal, am sustinut si urmarit de aproape doar activitatea acestui autor, inca nu pot sa fac fata autorilor ca: Vitali Cipileaga sau Irina Binder cu ale sale creatii…

In incheiere, asa dori sa imi spuneti daca ati parcurs seria, daca da, ce pareri aveti, daca nu, care este motivul.

jurnalul-unui-adam-3semnatura-noua

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s