Imi amintesc ca anul trecut pe vremea asta nu eram atat de calma pe cat sunt acum, iar mai jos am sa va povestesc, exact asa cum am promis, despre experienta noastra cautand o noua locuinta cu ajutorul platformei BoligØen.dk.

Dupa atata timp, acum cand ma uit in spate la tot ce s-a intamplat, pornind chiar din Decembrie 2021, sunt extrem de mandra de mine, cum am putut sa trec peste tot acest proces. Au fost zile in care am simtit ca cel mai chinuitor cosmar a devenit realitate…

Incepusem sa ne dorim de ceva vreme un spatiu mai mare, sa am o camera dedicata cusutului si o mica gradina, unde sa putem sta seara dupa o zi obositoare si sa ciocnim un pahar de vin sau sa luam cina in aer liber.

In Iulie 2020 am facut cont pe BoligØen.dk iar apoi am inceput sa facem o lista cu posibile locuinte astfel incat sa se incadreze din punct de vedere financiar si al locatiei in raport cu transportul in comun.
Locul pe acel waiting list este influientat de catre niste factori si scade odata cu trecerea timpului sau daca unii membrii, nu mai prezinta interes pentru acele locuinte.

Prietenul meu a realizat contul si cand a trebuit sa bifeze beneficiile, a bifat ca dorim sa ne mutam pentru ca unul din noi lucreaza in Middelfart. Fusese intrebat si numele celuilalt colocatar, iar in Danemarca, chiar daca nu exista casatorie, doua persoane care locuiesc impreuna de mai mult timp, sunt considerate o familie. 
Acest mic aspect avea sa ne coste insa noi nici nu am banuit… Aparent, atunci cand creezi cont pentru acest site, persoana care aplica este si persoana care ar trebui sa aibe aceste atu-uri, desi platforma este construita in asa fel incat sa apara ca o familie de doua persoane isi cauta chirie impreuna.
Noi nu am stiut ca puteam aplica separat.

Am pierdut prima chirie si dupa mai mult de doi ani de asteptat, asta a parut ca o tragedie. Tragedia asta avea sa devina mic copil pe langa ce avea sa se intample mai tarziu.
De la Civica, am fost anuntati ca ar fi trebuit sa fac eu acel cont si sa aplic, nu el, caci eu am acel atu.

Am facut si eu cont pana la urma chiar daca stiam ca am pierdut intregul progres.

Prietenul meu, la randul lui a debifat acel beneficiu si a primit o alta oferta la care a raspuns ca este interesat. Ca paranteza, cand raspunzi pe platforma ca esti interesat, devine “legally binding”, nimeni nu ti-o poate lua, este a ta, doar tu ai puterea sa decizi daca esti interesat sau nu. In mintea noastra, stiind ca este “legally binding” am crezut ca e gata…

Cateva ore mai tarziu, am primit eu oferta pe care tocmai o pierduse el, insa nu am putut sa o accept pentru ca stiam ca odata ce el a raspuns ca este interesat, nu voiam sa avem doua oferte “legally binding”, fortandu-ne ulterior sa semnam amandoi contracte pentru doua case diferite.

Aveam doua saptamani sa raspundem la email cu actele necesare, sa dovedim unde lucram si asa mai departe, era absurd si era o mare greseala, sistemul lor chiar nu functioneaza asa cum ar trebui. Speranta noastra era sa ne raspunda in timp cineva de la Civica si sa ne confirme acea greseala, insa in perioada sarbatorilor si cu putina pandemie ce se napustise, nu a raspuns nimeni… Asa a trecut timpul si am pierdut si eu oferta, asteptand un raspuns… 

Dupa sarbatori, el a primit un raspuns, unul ce avea sa ne faca sa ne jumulim parul din cap, Doamna de la Civica, acea individa, avea sa ne spuna razand, ca ea nu a primit nici un act de la noi… nu stiu cum sa va explic, insa si eu, si el, avem idee cu calculatoarele.

Cateva telefoane mai tarziu, am aflat ca desi prietenul meu a debifat acel beneficiu, platforma lor extraordinara are nevoie de 24 de ore sa indenxeze orice schimbare. 

Aaaaa, si ca ea a dat casa altcuiva.

Dupa ce am jelit jumatate de zi, am inceput amandoi sa luam in considerare posibilitatea de a cumpara o casa in Danemarca, oricum asta este planul final, insa nu acum.

Stiind ca am pierdut doua case, mai ales oferta pe care eu o primisem si pe care daca o acceptam, puteam porni demersurile pentru a semna un contract, am inceput sa ne vedem de viata de zi cu zi si sa incercam sa nu ne mai gandim, desi era extrem de dureros.

Cateva zile mai tarziu pe 5 Ianuarie, cu putina experienta pe care o capatasem si vazand ca termenul “legally binding” nu ajuta la nimic, am raspuns “Da” la o alta oferta si am incercat sa nu ne facem sperante pana nu semnam contractul.

Din nou am trecut prin emotii, caci acea Doamna, a reusit sa dovedeasca ca este o incompetenta, pe langa faptul ca mi-a insuflat un iz de rasism.
Variantele de contracte pe care mi le-a trimis pentru semnat au diferit, primul nu avea trecute costurile pentru renovarea bucatariei, daca semnam, acea bucatarie nu ar fi fost renovata, al doilea contract, a avut numele meu gresit, in loc de Anca-Georgiana Vasilescu era scris Anca Giorgina… 

Dupa alte telefoane date si explicat ca dansa a comis o greseala, ea fiind foarte amuzata de eroare, pe 18 Ianuarie am semnat contractul iar pe 19 era oficial ca ne vom muta.

Ce nu am mentionat… e ca in disperarea noastra, noi nici nu am apucat sa vedem casa, stiam cum arata planul si pe exterior caci dupa munca, am trecut intr-o zi prin cartier sa vad care este vibeul. Mi-am facut curaj si desi expirase termenul in care aveam voie sa il sun pe fostul chirias, am facut pe proasta si tot am sunat, obtinand o programare ca sa zic asa, si pe 12 Februarie am vazut si interiorul.

P.S. Slava Domnului ca am semnat pentru o bucatarie noua!

Nu doresc nimanui sa treaca prin aceasta experienta, poate cele intamplate par trase de par, insa eu sunt chiar atat de ghinionista.
Acesta este cazul meu, nu stiu daca se intampla frecvent, nu stiu daca poate ajunge mai rau decat atat si nu stiu cum altfel ar fi trebuit sa procedez.
Stiu ce inseamna ca strain sa cauti o locuinta in Danemarca, nu este prima data cand am trecut prin astfel de experienta. Acum 8 ani, tot prin Ianuarie, ne-am mutat in Assens, dupa ce am dormit pe canapeaua unor prieteni cateva saptamani si am irosit timpul pe o oferta, la care Landlord-ul a uitat sa mentioneze ca doreste doar un singur chirias. Cand s-a ivit urmatoarea, la fel de orbeste am semnat contractul, la modul ca nu stiam cum arata in interior, insa am fost norocosi.

Anca GV