Confess – Colleen Hoover

20 April 201820 April 2018 / Anca GV / 6 Comments

Continuand seria cartilor scrise de Colleen Hoove, m-am oprit asupra cartii Confess pe care am parcurs-o cu repeziciune in limba engleza. Nu imi este neaparat usor sa parcurg carti in limba engleza dar cateodata, cand dorinta este prea mare, parca nu mai constientizez. S-a intamplat si cu aceasta carte, din cauza ca atunci cand am achizitionat ultima data carti de pe elefant, stocul devenise indisponibil pentru aceasta carte si nu mai puteam astepta.

Confess… am simtit aceasta carte diferit, parca autoarea a creat o piesa de arta, o pictura superba ce a imbinat extrem, multa iubire cu multa suferinta.

Auburn Reed este un personaj complex, tanar dar foarte experimentat. Pana la varsta de 21, a experimentat tot, pierderea cuiva iubit, nasterea primului copil, tradarea familiei si cate si mai cate…

Am admirat-o, am plans alaturi de ea si am sperat, am sperat ca intr-o buna zi sa isi recapete linistea, care din punctul meu de vedere, este mai presus de fericire.

Cartea este impartita in doua opinii, lucru care reprezinta un mare plus pentru noi ca si cititori, intotdeauna vom percepe mai atent sirul evenimentelor prin ochii a doua personaje, suntem arbitrii si reusim sa facem diferenta intre personajele care gresesc si cele care au dreptate.

Owen este vocea masculina, plina de secrete si cu un puternic impact asupra personajului Auburn, iar asta cred ca defineste perfect cartea asta ca fiind una romantica.

Nu consider ca am ce sa adaug despre cartea asta in plus, ca sa va faca sa o cititi, este tradusa la Editura Epica si o puteti gasi in orice librarie, este scrisa de Colleen Hoover, si deja stiti cat de tare imi doresc sa o parcurgeti.

P. S. Epilogul va va lasa fara cuvinte!

Too Late – Colleen Hoover

20 March 201820 March 2018 / Anca GV / Leave a comment

Pura tortura!

Mereu am ocolit cartea asta, parea atat de bogata si cu o coperta atat de misterioasa, intunecata, presimteam ceva “necurat” in legatura cu ea…

Nu mai este un secret ca autoarea atinge subiecte mult prea delicate in cartile ei, deja ne-am obisnuit cu violenta, droguri, personaje cu probleme psihice… stiu ca nu este tocmai potrivit sa vorbesc despre asta inca din primele randuri insa, sunt sigura ca daca ati parcurs cateva carti de ale ei, ati observat.

“Too late” este in esenta o poveste de dragoste, ce graviteaza in jurul unor personaje extrem de complexe.

Sper sa reusesc sa imi dozez corect entuziasmul pentru a nu scapa prea multe spoilere, credeti-ma… deja imi este dificil, degetele imi tremura si nu stiu cu ce sa incep.

Nu stiu cand am citit ultima data o carte care sa fie din perspectiva a trei personaje, sigur nu anul acesta… nici anul trecut.

Ca in toate cartile lui CoHo, e clar ca avem o eroina, Sloan, o tanara care face niste compromisuri mult prea mari pentru a-si ajuta fratele bolnav.

Asa, este personajul antagonist, personaj caruia i s-a dat o voce, puterea de a-si spune povestea, lucru extrem de bun, credeti-ma, ca dupa ca o sa parcurgeti capitolele lui, nu o sa il urat atat de tare, ba chiar o sa il intelegeti si o sa empatizati, dar totusi, faptele lui sunt greu de acceptat.

Carter/ Luke, este un politist sub acoperire sosit in casa lui Asa pentru a reusi sa stranga suficiente dovezi, pentru a-l intemnita pentru trafic de droguri.

Triunghiul amoros nu intarzie sa apara, Sloan nu este chiar atat de oarba si intelege ca ceva nu este tocmai corect atunci cand observa coincidentele: Carter, noul coleg de la scoala, Carter, noul partener a lui Asa, Carter extrem de atent si precaut, mereu dispus sa o protejeze. Cand Luke este demascat de catre Sloan, intre cei doi se dezlantuie o ropota de replici urmata de momente intense, pline de sinceritate.

Spuneam ca aceasta carte pare o pura tortura… asa este, este plina de momente triste, dar si frumoase, daca simti ca nu mai poti sa o parcurgi, te poti opri la capitolul 44, o inchizi si o asezi pe raft, daca simti ca mai poti continua, atunci pregateste-te pentru o perioada in care sufletul iti va fi facut ghem, de parca cineva ti l-ar zdobi in pumn… Capitolele sunt structurate diferit, redarea este alta, intensitatea crescuta, intamplarile, sfasietoare.

Asistam la aceasi trecere rapida de la un personaj la altul dar de aceasta data, avem parte de episoade din trecut, rostul lor fiind sa ne faca sa ii intelegem si mai bine. Episoadele sunt cutremuratoare, dovada ca niciunul nin personaje nu a avut parte de o copilarie fantastica, parca autoarea s-a simtit datoare sa ne faca sa le intelegem comportamentul din prezent si sa nu le judecam prea tare.

Mi-a placut mult cartea, inca nu am idee pe ce loc se situeaza in topul cartilor citite scrise de Colleen Hoover, nu cred ca voi reusi vreodata sa intocmesc un top pe aceasta tema…

November 9 – Colleen Hoover

6 March 20188 March 2018 / Anca GV / 5 Comments

Revin cu o noua recenzie, o noua carte, aceasi autoare, Colleen Hoover, un izvor infinit de originalitate.

Deja m-am obisnuit sa fiu impresionata pana la lacrimi de personaje si de actiunile lor, insa cu ce nu pot sa fac pact, este stilul autoarei, cand citesti doua carti de ale ei, ai impresia ca ai gasit un tipar, ai idee la ce sa te astepti insa cand o citesti pe a treia, toata parerea pe care te-ai chinuit sa o cladesti, se darama inca din prolog.

Am terminat “Maybe Someday” si “Maybe Not”, prima a fost extraordinara, a doua mi s-a parut putin cam prea simpla, insa citind “November 9”, m-am trezit la realitate de parca cineva mi-a dat doua palme.

Judecand dupa titlu, ati crede ca este vorba de o singura zi, ca toata cartea este despre o singura zi, poate asa o sa va imaginati, dar va inselati, asa am facut si eu. Actiunea cartii se petrece in ziua de 9 Noiembre pe o perioada de cinci ani.

Personajele sunt simple, fara o viata extravaganta, cu asta am putut sa ma obisnuiesc, Colleen Hoover nu scrie despre lux si averi, opulenta, scrie in general despre femei a caror existenta este marcata de zeci de intamplari din trecut, fie ele mai bune, fie mai rele.

Cartea asta este despre o supravietuitoare, o adolescenta chinuita de cicatricile capatate intr-o blestemata zi de 9 Noiembrie, zi care i-a marcat adolescenta, obligand-o sa se transforme intr-o femeie fara nici un pic de stima de sine. O carte care te pune pe ganduri si te obliga sa te uiti in oglinda, facandu-te sa constientizezi ca ce ai, este perfect.

Fallon, personajul principal apare in peisaj pentru prima data la varsta de 18 ani, cand decide sa ia viata in piept, anuntandu-l pe tatal ei ca vrea sa paraseasca L.A.-ul pentru New York, un nou oras, un nou inceput, noi oportunitati. Discutia lor devine destul de intensa, atragand atentia persoanelor din jur si implicit a lui Ben, acesta, ascultand vigilent, decide sa intervina dandu-se drept iubitul ei, Fallon intra in joc si amandoi reusesc sa il enerveze pe Donovan, facandu-l sa se ridice si sa paraseasca restaurantul.

Ramanand la masa, dupa toata furtuna, Fallon constientizeaza ca tanarul din fata ei ii este total necunoscut si incepe sa ii adreseze un tir infinit de intrebari.

Afla despre el ca vrea sa devina scriitor, iar el afla, ca ea, mai tarziu in acea seara, are sa paraseasca L.A.-ul.

In mai putin de cateva ore, intre cei doi se leaga o relatie stransa si decid sa faca un pact, sa se intalneasca anual pe data de 9 Noiembrie, timp in care, fiecare avea sa isi traiasca viata asa cum vrea.

Va spuneam ca actiunea se intinde pe cativa ani, asa este, insa ce este cel mai important, este evolutia, personajele se schimba, inevitabil se influienteaza unul pe celalalt si desi avem o naratiune din perspectiva amandorura, tot nu putem ghici finalul cartii.

O creatie extrem de originala cu un twist aparte, plina de detalii marunte care au o importanta colosala, zeci de intrebari nerostite, toate raspunsurile intr-o carte.

P.S. Ben e scriitor!

Lacrimi de tot soiul, nu ai cum sa citesti cartea asta fara sa nu ramai impresionat, nu ai cum sa o uiti, nu ai cum sa nu o iubesti, pentru mine, cartea asta, a daramat topul celor mai bune carti citite…