Vara a inceput sa se simta foarte tare aici, temperaturile sunt tot mai mari iar soarele arde din ce in ce mai tare, parca de la an la an.

Acum 5 ani, cand abia faceam cunostinta cu verile daneze, temperaturile erau de maxim 17 grade in plina vara, acum au ajuns si la 30 de grade, stiu ca tot nu e impresionant, dar aerul este din ce in ce mai greu de respirat din cauza brizei umede.

Pentru ca tocmai ce am inceput munca si vazand cat de dificil este sa ma impart cu toate, am ajuns sa fiu recunoscatoare timpului liber pe care l-am petrecut cosand la masina pe toata durata izolarii si mai sunt recunoscatoare ca am apucat sa am parte, macar de o plimbare pentru a vizita un oras nou.

Horsens, este un oras micut situat central pe peninsula Jutland. Fiind oras studentesc, tineretul transforma atmosfera, facandu-l sa para plin de viata, lucru care se intampla foarte rar in Danemarca din cauza populatiei imbatranite.

Rochita purtata, am croit-o si cusut-o in iarna, este prevazuta cu maneci lungi si am avut in gand ca o voi purta alaturi de o pereche de dresuri groase si poate, un cardigan peste.

Pentru vara, este iadela din cauza materialului vaporos si catifelat.

Am gasit o bucata de 2m. pe 3m. de rayon amestecat cu vascoza, intr-un Genbrug acum un an, aproape doi, care a zacut in dulap pana am reusit sa-mi schitez un tipar perfect pentru o rochie.

Fiind tipar nou, de aceasta data nu am mai avut pe ce sa il incerc asa ca dupa ce am terminat intreaga rochie, a trebuit sa descos mai mult de jumatate din ea si sa refac anumite parti, manecile si partea de la talie pentru ca sunt miniona.

Mai jos am sa adaug cateva din fotografiile adunate de pe parcursul procesului de creere, dar si din Horsens, fotografii pe care sunt bucuroasa sa le adaug ca amintire.