Scoala supunerii – Marina Anderson

scoala-supunerii_1_fullsize

timp de citire : 6 minute

Un roman aparut de ceva vreme, cativa ani pe care nu am avut curaj sa il citesc judecandu-i titlul. Mi-am facut curaj insa dupa ce am terminat “Secrete intunecate”, aceasi autoare, cu siguranta acelasi gen de prezentare a actiunii.

Acum dupa ce am terminat-o in mai putin de 24 de ore pot spune ca am avut dreptate, autoarea evidentiaza scenele erotice mai mult decat trairile personajelor iar asta nu este deloc de incriminat, as putea spune ca aceasta carte este destinata cititorilor mai neortodoxi, care se pot lipsi de smiorcaielile unui personaj feminin sensibil sau a unui barbat perfect.

Natalie este intruchiparea unei femei perfecte, inalta si de o frumusete izbitoare, cu o cariera de succes, invidiata de multe femei dar cu o viata privata dezastruoasa. Desi stie ce isi doreste cel mai tare, obsesia ei de a controla totul, “sperie” orice barbat, iar acest fapt o adanceste si mai tare in starea de nefericire.

Cand Jan ii povesteste despre scoala exclusivista de weekend din Sussex, denumita Paradisul si beneficiile avute asupra comportamentului ei, Natalie decide ca ar fi o solutie de criza sa ia si ea parte.

Dupa cateva saptamani se vedea deja in drum spre misteriosul loc si ajunsa acolo avea sa descopere cu adevarat despre ce era vorba. Intampinata la receptie de o tanara, este dusa in camera ei si anuntata ca indrumatorul ei o va vizita curand. Odata cu vizita indrumatorului, pe numele lui Simon, intelege exact de ce prietena ei ii vorbise soptit despre Paradis, intelege si ca nu mai avea scapare si singura solutie sa scape de tot era sa plece dar ceva parca o tragea in jos indemnand-o sa cunoasca mai mult.

Testul la care fusese supusa in prima vizita a lui Simon desemnase faptul ca este o dominatoare iar ea avea sa invete pana la finalul cursului cum sa devina o supusa perfecta, oferind placere chiar daca risca sa nu primeasca in schimb.

Pe parcursul sederi la Paradis, invatase cum sa isi controleze gesturile, cum sa ofere placere deplina unui barbat, isi dezvoltase sexualitatea si deveni o supusa extraordinara care fu laudata la finalul cursului de catre indrumatorul ei.

Din nou puteam sa o vedem pe Natalie triumfatoare demna de invidiat, dar in adancul sufletului ei simtea ceva pentru Simon si ar fi dat orice sa se convinga ca este reciproc insa autocontrolul de care el dadea dovada nu lasa sa se vada absolut nimic.

Finalul este cu happy end si de aceasta data, asa ca va puteti imagina ca cei doi au ajuns impreuna pana la final, mai important este, cum de au ajuns impreuna, ce a declansat ca masca stranie a lui Simon sa fie inlaturata si cum de a renuntat la contractul de indrumator de la Paradis, tinand cont ca relatiile intre cursanti si profesori erau strict interzise.

Printre replici delicioase si scene incendiare, personaje istete si senzuale, cartea are plusuri si minusuri, are de castigat pentru ca din primele pagini te arunca intr-o depravare totala, nu astepti 100 de pagini pana citesti ceva interesant, ajungand sa detalieze scene mai ceva ca in Fifty Shades of Grey dar si de pierdut pe urma faptului ca nu te invaluie cu acea caldura, ideea de a te familiariza cu locul, personajele, facandu-te sa te simti comfortabil, in concluzie, nu este pentru toata lumea.

P.S. In acelasi gen gasiti si seria Sweet de Maya Banks despre care am scris tot pe blog.

img_6394

semnatura-noua

Tablou pentru o poveste de dragoste – Richard Milward

tablou

timp de citire : 2 minute

Stiu ca am disparut, m-am impolmolit, nu ma mai atrage nimic in clipa asta sa citesc, simt ca “m-am saturat” de povestile de dragoste si vreau sa iau o pauza, sunt in cautarea unor carti de pshilologie cu tenta de autocontrol, dezvoltare personala… Ca o mica paranteza, daca aveti cate ceva de acest gen pe care le-ati citit si din care ati putut trage o invatatura zdravana, lasati-mi si mie sugestiile voastre fie in sectiunea de comentarii, fie in categoria contact a blogului.

M-ati tot intrebat ce sa va mai recomand dar vin cu un as din maneca si va aduc o lectura la fel de placuta ca cea din postarea precedenta,”Tablou pentru o poveste de dragoste” de Richard Milward este o alternativa isteata de a-ti infrumuseta ziua, chiar si una mohorata.

Prezentata sub forma unui paragraf fara dialoguri, cartea ne indica pe rand viata mai multor cupluri cu vicii si povesti ce atarna de un fir de ata.

Am fost intampinata in primele pagini de Bobby Artistul care da, chiar e artist, un pictor extraordinar prins in lupta sa spre celebritate alaturi de iubita lui, un prieten bun-Johnnie cu o viata la fel de normala imbibata in droguri, alcool si sex, toate adunate sub acelasi acoperis si relatate cu acelasi limbaj colorat bine cunoscut.

De ce v-o recomand? Faptul ca reuseste sa te surprinda cu lucruri marunte si iti ofera sansa sa observi ca oricat de rau poate fi, atunci cand ai dragoste poti depasi linia inimaginabilului.

Ce m-a surprins si de ce o consider o carte buna? Pentru ca daca as avea-o aici cu mine, as reciti-o, fara sa stau pe ganduri, pentru ca am avut ce invata din ea, pentru ca este amuzanta si pentru ca este reala, te tine cu picioarele pe pamant.

Cartea a carei varianta eu am citit-o in format clasic, o puteti gasi cred, cel mai repede la un anticariat sau pe elefant.ro sau puteti incerca chiar si pe okazii.ro nu am gasit pe nicaieri varianta ei in Pdf. din pacate.

tablou spatetablou si merebiblioteca

semnatura-noua

Descatusarea – Sylvia Day

20160909_1236541

timp de citire : 4 minute

Mi-a fost greu sa imi iau la revedere de la Gideon si Eva pentru ca mi-a placut povestea inca din primele pagini ale primului volum, faptul ca a evoluat destul de “dificil” este partea a doua. Spun dificil legandu-ma de cat de banala a devenit pe parcurs, intensitatea si intamplarile nu au mai fost ca la inceput iar asta a facut ca volumul IV si V sa fie mai greu de parcurs. Dovada sunt si mesajele de la voi care mi-ati spus ca l-ati citit destul de greu.

Am ramas familiarizata cu stilul autoarei chiar daca a trecut mai bine de doi ani de cand incerc sa termin aceasta serie iar in carte, actiunea se desfasoara pe aproximativ 3 luni intense de cand cei doi s-au cunoscut.

Primele pagini ne intampina cu dialoguri simple alaturi de secvente de “reamintire” in care pur si simplu am murit de plictiseala, consider ca un adevarat fan al seriei ar trebui sa stie cele mai mici detali si peste 2 ani daca il intrebi, nu este nevoie ca autor sa incluzi din nou pe scurt acea scena din trecut care dus la ceea ce se intampla in momentul respectiv,  mai sunt de parere si ca romanul acesta ca si “Fascinatia” au fost scris pentru profit mai mult decat pentru dorinta de a incanta cititorii.

Alt aspect care mi s-a parut destul de deranjant, in capitolele sustinute din perspectiva lui Gideon, nu distingem un caracter masculin, propriu si sunt sigura ca un barbat normal nu se concentreaza pe aspecte ca “piciorul chiuvetei era din materialul x si lumina invaluia incaperea…” sau “femeia avea o rochie de nu stiu ce culoare si parul prins intr-un coc lejer in varful capului”, aceleasi impresi pe care le regasim cand citim capitolele din perspectiva Evei… inteleg perfect ca el este protector si iubitor, atent la orice il inconjoara dar consider ca nu s-a pus accent pe diferenta dintre caractere.

M-am bucurat sa vad totusi ca iubirea dintre cei doi a invins toate obstacolele ce li s-au ivit in cale, imi place cum au evoluat si cat de stransa a devenit legatura dintre ei.

Stiu ca am criticat acest roman de parca as avea vreun drept sa fac asta dar, imi place sa cred ca raman la fel ca toata lumea, un simplu cititor care isi exprima parerea liber in scris aici pe blog.

Vi-l recomnad cu caldura in ciuda a tot, o serie care merita citita maia les acum ca este finalizata si nu trebuie sa asteptati ca noi, restul, niste ani pana la finalizarea ei.

20160909_123654320160909_123654220160906_140708